SĂ ÎNVĂŢĂM LIMBA ROMÂNĂ, JUCÂNDU-NE !

MOTTO:

Copilul  râde :

,, Înţelepciunea şi iubirea mea e j o c u l ! “

Tânărul cântă :

,,J o c u l şi-nţelepciunea mea-i iubirea ! “

Bătrânul tace :

,, Iubirea şi j o c u l  meu e-nţelepciunea ! “

( Lucian Blaga – Trei  feţe)

  • VOCABULARUL
  • CATEGORII SEMANTICE

Nimic din ce făureşte omul în efemera sa existenţă pe acest pământ nu se ridică atâta la sublim, la creaţie, dăruire de sine, jertfă şi împlinire, pe cât sunt creşterea, educarea şi dezvoltarea copiilor.

Edgar Fauré, spunea că, educaţia copilului la vârsta preşcolară şi şcolară este un preambul al oricărei politici educative şi culturale, în lumina pedagogiei moderne ca şi a simplei observaţii,,importanţa primei copilării în dezvoltarea ulterioară a aptitudinilor şi a personalităţii apare deosebit de limpede.”

Fiecare stadiu de vârstă are ca determinant tipul dominant de activitate desfăşurată. Astfel adultului îi corespunde munca, tânărului învăţătura, iar copilului-jocul.

Jocul este activitatea specifică copilăriei şi constituie ocupaţia naturală şi spontană a copiilor. Nu învăţătura în sine, ci învăţătura prin joc trebuie să stea la baza activităţii din grădiniţă şi în primii ani de şcoală, datorită în primul rând particularităţilor psihico-fizice ale elevilor din această perioadă a achiziţiilor fundamentale.

Jocul didactic este un mijloc important de instruire şi educare a copilului de vârstă preşcolară, deoarece realizează, precizează, fixează, sistematizează cunoştinţele şi le verifică.

Planificarea judicioasă a jocului didactic se realizează în funcţie de scopul urmărit:

  • unele jocuri didactice au ca scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte şi acestea se planifică în raport cu celelalte activităţi obligatorii de predare, astfel încât să se asigure transmiterea gradată a cunoştinţelor;
  • alte jocuri didactice au ca scop consolidarea sau completarea cunoştinţelor deja transmise şi se planifică după activităţile în care au fost predate cunoştinţele respective;
  • jucăriile didactice care au ca scop sistematizarea şi verificarea cunoştinţelor, vor fi planificate la încheierea ciclului de activitate cu o temă asemănătoare.

Plecând de la premisa ştiută că un copil mai întâi vorbeşte, apoi citeşte (vorbirea precede citirea şi scrierea , sunetul precede semnul lingvistic), familia, grădiniţa, şcoala, mediul social în care copilul trăieşte, pot avea influenţe pozitive sau negative asupra vorbirii copilului. Este imperios necesar în acest sens, ca şi prin joc, să formăm şi să îmbogăţim vocabularul copiilor, să se exprime corect şi fluent, să conştientizeze sensul cuvintelor pentru a le folosi în noi enunţuri.

Se ştie că vocabularul este totalitatea unităţilor lexicale (cuvintelor) dintr-o limbă.

Când programa şcolară nu prevede predarea noţiuni propriu-zise, se va insista asupra înţelegerii lor prin exemple concrete în diferite enunţuri. În asemenea cazuri folosirea jocului didactic (poezia-jocului, ghicitori, proverbe, frământări de limbă, rebusuri şi multe alte exerciţii-joc) este binevenit.

În continuare voi prezenta jocuri didatice folosite în predarea noţiunilor de vocabular, al îmbogăţirii acestuia şi a tot ce ţine de formarea la elevi a unei exprimări corecte, expresive şi conştiente.

Poezia-jocului este sugestiv reprezentată de Ana Blandiana:

Uite, ploaia coase

Cerul de pământ

Cu fir de mătase

Răsucit de vânt .

Uite, iarba ţese

Pământul de nori.

M-am gândit adese

Ori, adeseori:

De la voi se vede

Iarba ca o ploaie

Care curge verde

Peste cer şi-l moaie,

Iar ploaia o fi

Pe-a norilor cale

O iarbă mai gri

Sub tălpile tale.

Hai să facem schimb,

Să vezi şi tu cum e

Tu îmi dai un nimb,

Eu îţi dau un nume;

Iar dacă ne-treabă

Care-or fi din două

Ploaia-n nori e iarbă,

Iarba-n ceruri plouă;

De ne ispiteşte

Care-i adevărul

Ploaia-n nouri creşte,

Iarba spală cerul.

În predarea grupurilor consonantice:

Crenguţă, dă-mă uţa !

- După o idee din,, Enciclopedia cu zâmbete”, C. Dragomir -

( dialog între o pasăre şi …)

-         Crenguţă, dă-mă uţa!

-         Nu vreau !

-         Toporule, hai să tai crenguţa, că nu vrea să mă dea uţa!

-         Nu vreau !

-         Focule, hai să arzi coada toporului care…

-         Nu vreau !

-         Apă, hai să stingi focul care…

-         Nu vreau !

-         Boule, hai să bei apa care nu vrea să…

-         Nuuuu!

-         Lupule, hai să mănânci boul care…

-         Nu vreau !

Lupul n-a vrut să mănânce boul,

Care n-a vrut să bea apa,

Care n-a vrut să stingă focul,

Care n-a vrut să ardă toporul,

Care n-a vrut să taie crenguţa,

Care n-a vrut să dea pasărea uţa.

Boul n-a vrut să bea apa care…

Apa n-a vrut să stingă focul care…

Focul n-a vrut să ardă toporul care…

Toporul n-a vrut să taie crenguţa care…

Crenguţa n-a vrut să dea pasărea uţa.

Frământări de limbă:

,,Patul patru perne are.“

,,Dacă din codru rupi o rămurea, nu – i pasă codrului de ea?

Nu sau da? Da!“

,,Trece lebăda pe apă; trece, nu trece; ba trece, unde trece? Că nu trece! “

,,Bate vântul, bate, nu bate; plouă, nu plouă;

ninge, nu ninge; soarele încinge.”

,,Arici, arici, bogorici, arici, stai cu noi aici!“

,,Trei iezi cucuieţi, uşa mamei descuiaţi! Descuiaţi-o!“

,,Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru;

Crăpa-i-ar capul caprei cum a crăpat ea piatra-n patru.“

,,Eu ştiu că ştii că ştiu că-i ştiucă, dar mai ştiu că ştiuca-i peşte.“ .

,,Stanca stă-n castan ca Stan. “

,,E bine, nu e bine!

Ba e bine cu bine când e bine!”

,,De rămâi îţi dau lămâi.“ …

Grupuri de litere:

,, Gherghe are ghete noi

Şi mergea pe gheaţă,

Cu Gherghina, sora lui,

Într-o dimineaţă.”

Ghici, ce e?

Merge, merge-greu ajunge,

Are coarne, dar nu împunge,

Iar când iese la plimbare

Îşi ia casa în spinare.” (Melcul ).

Ariciul şi Iepurele

- Moşule, de ce ai ace

În căciulă şi- n cojoace?

- Măi nepoate, Urechi-Lungi,

Tu de ce fugi peste lunci?

- Fug să scap.

- Păi vezi? Şi eu m-ajut cu ţepii la greu!

OMONIME. OMOFONE ŞI OMOGRAFE

Omonimele sunt cuvintele care au aceeaşi formă, dar înţeles diferit.

Omonimele sunt împărţite în :

- omofone (cu pronunţare identică ) ;

- omografe (care sunt scrise identic şi se diferenţiază doar prin accent)

Isteţilă

de  Irimie Străuţ

Isteţilă-i un puştan

Argint viu, un năzdrăvan…

- Ce cauţi, măi frate-n car?

- Vreau nişte bostani să car!

- Multe ţi se-vârt în cap

- Hainele nu mă încap.

- Taci, şi-ţi dau în schimb un leu.

- Nu-s balaur şi nici leu

- Iada peste casă sare?

- Doar de-i pui pe coadă sare!

- Coşarii pe horn ce-ţi par?

- Parcă-s urşi în vârf de par!

- Poate-ţi faci din carton un zmeu…

- Făt-Frumos l-a-nvins pe zmeu

- Şi-i viteaz…în general,

- Parc-ar fi chiar general!

- Te-am văzut vara la mare.

- Da, am fost cu mama-mare!

- Mă, tu n-ai să mori în pat.

- Da, cândva era s-o pat

- C-a venit tiptil o capră

- Şi  m-a azvârlit pe-o capră,

- Sus, pe-o schelă, la o casă

- Asta spui, desigur, ca  să

- Ne arăţi că eşti un pici

- Şugubăţ , isteţ de pici

- Măi…deştept între deştepţi

- Multe gânduri îmi deştepţi

- Place-mi-e că eşti cu minte,

- Însă şi-un copil cuminte

- Eu car cu un car merele mărului, nu mărar.

- În vii sunt mulţi pui vii de vulpe şi dacă tu vii cu copiii vi-i arăt aşa cum vi-i dorinţa .”

- Câte ouă vechi şi câte noua

Câte nouă, câte vouă?

Vechi sunt nouă, nouă două;

Două  nouă, vouă nouă;

Nouă două ouă nouă

Vouă nouă ouă  vechi !“

ANTONIME

Antonimele sunt cuvinte care se scriu diferit şi au înţeles diferit.

Jocul antonimelor, al cuvintelor cu înţeles opus, este întâlnit adesea în  proverbe:

Buturuga mică răstoarnă carul  mare.

- Adevărul  şi  minciuna sunt duşmani  neînduplecaţi.

– Omul   fără   prieteni   e   ca  stânga fără  dreapta.

- Banii se câştigă  greu, dar se cheltuie  uşor.

- Gură multă, treabă puţină.

- Strânge bani albi pentru zile negre.

- Mărul  frumos poate fi şi viermănos.

- Pisica blândă zgârie  rău.

- Apa trece, pietrele rămân.

Jocul ,,Au fugit cuvintele…“

Ţup şi Ţupişor

Iepuraşul Ţup vrea varză ,

Una mică, oarecare.

Ţupişor vrea varză mare.

- Hai la muncă, nu la furt.

Drumu-i  lung nevoie mare

- Eu vreau un drumeag mai scurt.

- Nu mă mai tot contrazice,

Zile-amare îmi aduci !

-  Ba eu zic că-s zile dulci.

PARONIME

Paronimele sunt acele cuvinte care  diferă  ca sens, dar care sunt confundate  din cauza asemănării lor ca formă.

Joc de cuvinte : omonime şi  paronime

Puştiul nu poate  să-mpuşte

Şi  nici muştele să muşte.

Mandarine ca desert,

N-ai  putea găsi-n deşert ,

De-ai străbate zeci de mile

Nu sunt pomi  unde  s-atârne

În deşert sunt doar cămile,

Însă toate-s foarte cârne.

JOCUL   RIMELOR

-   Iepura, iepuraş,

-   Unde-ai fost?

-   La oraş.

-   Un-te duci?

-   La pădure.

-   Ce mănânci?

-   Fragi şi mure.

-   Unde dormi?

-   În culcuş.

-   Cum te cheamă?

-   Măriuş.

-   Bună ziua, izvoraş!

- Mulţumesc, drag copilaş!

-   Unde mergi tu, izvoraş?

-   Către mare, copilaş!

-   Când dormi, frate izvoraş?

-   Niciodată, copilaş.

-   Limpede e apa ta.

-   Ia şi tu din ea şi bea!

-   Curgi cu bine, izvoraş!

-   Mergi cu bine, copilaş!

REBUS LEXICAL -  Neologisme

Găsiţi cuvintele împrumutate recent care sunt sinonime cu cele prezentate mai jos, astfel încât pe verticala ab să apară denumirea lor:

1.      Dezbrăcat, gol

2.      Hrănire

3.      Inaccesibil

4.      A (se) descompune, a (se) strica

5.      Dezastru, calamitate, tragedie

6.      Autohton

7.      A arăta

8.      Interplanetar

9.      Prietenos, binevoitot, politicos

10.  Nedrept

………………………………………………………………a

1. N
2. N U T R I T I E
3. I N A B O R D A B I L
4. A L T E R A
5. C A T A S T R O F A
6. I N D I G E N
7. I N D I C A
8. C O S M I C
9. A M A B I L
10. I N E C H I T A B I L

……………………………………………………………….b

REBUS LEXICAL - Omonime

Descoperiţi cuvintele care au forme identice şi sensuri complet diferite încât pe verticala ab să apară denumirea lor:

1.      Prăjitură cu mai multe straturi de aluat / Fir tors de cânepă

2.      Mobilă / mulţime

3.      Şuviţă de păr / român din Munţii Apuseni

4.      Este scuţită la stilou / pană mică

5.      Scaune lungi cu spătar / Instituţii financiare

6.      Întindere de apă / Nu este mic

7.      Fructe ale pomului numit „corn” /

Excrescente osoase la animalele rumegătoare

……………………………………..a

1. T O R T
2. M A S A
3. M O T
4. P E N I T A
5. B A N C I
6. M A R E
7. C O A R N E

……………………………………..b

REBUS LEXICAL – Sinonime

Găsiţi cuvintele care au acelaşi înţeles cu cele de mai jos astfel încât pe verticala ab să apară denumirea lor.

1.      A zăgăzui                         5. Etala

2.      Est                                    6. Erou

3.      Jenat                                 7. Estetic

4.      Eronat                               8. A jigni

………. ………………………. a

1. S T A V I L I
2. R A S A R I T
3. R U S I N A T
4. I N C O R E C T
5. E X P U N E
6. V I T E A Z
7. F R U M O S
8. O F E N S A

………………………………….b

JOCURI PENTRU RECUNOAŞTEREA STRUCTURI SILABICE A CUVINTELOR

Încă din clasa I se pot folosii cu succes aceste tipuri de jocuri didactice. Astfel, după învăţarea unui număr de 5-6 litere se poate utiliza jocul Cine formează mai multe? Se scriu pe tablă literele: a, m, î, n, r, e şi li se cere ele­vilor să compună cât mai multe silabe formate din două lite­re. Se precizează că sunt silabe numai acele combinaţii ca­re pot fi folosite în formarea cuvintelor.

Jocul se poate extinde şi la formarea de cuvinte.

Schimbaţi litera (sau silaba)

Scopul urmǎrit în acest joc este activizarea şi îmbogǎtirea vocabularului, dezvoltarea capacitǎţii de selectare, a mobilitǎţii gândirii şi a expresivitǎţii limbajului.

Sarcina didacticǎ: formarea de cuvinte cu sens clar, prin schimbarea unei litere sau a unei silabe:

a)Cuvinte formate din 1-2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe:

toc lac panǎ ramǎ canǎ
loc lan ranǎ mamǎ casǎ
joc lat canǎ lamǎ carǎ
foc leu şinǎ temǎ cade

b)      Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe:

coleg copac vioarǎ secerǎtoare
cocoş colac vitezǎ semǎnǎtoare
covor cocoş violet seninǎtate

c)      Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea unei silabe:

mare doreşte pǎlǎrie
zare zâmbeşte frizerie

Jocul se poate desfǎsura individual sau în colectiv.

Cu deosebit succes se desfăşoară jocul Literele se plimbă. Jocul – bazat pe întrecere – contribuie la consolidarea citirii şi scrierii literelor învăţate şi a deprinderii de a forma cuvinte monosilabice din câte 2 litere. Se lucrează cu două feluri de je­toane, imprimate în culori diferite. Elevilor li se împart câte două (sau trei) jetoane din prima categorie şi mai mul­te jetoane din cea de-a doua (grupuri de două litere, câte o singură literă). Li se cere să “plimbe” câte o litera, aşezând-o pe rând, înaintea sau înapoia fiecărui grup for­mat din două litere şi să scrie apoi în caiete cuvintele corecte obţinute astfel. De exemplu: se dau grupurile ca şi do, literele care “se plimbă” în dreapta acestora (deci, care se adaugă după ele), fiind: i, p, r. Elevii obţin, ast­fel, cuvintele: cai, cap, car, respectiv doi, dop, dor. Sau grupurile din două litere ar şi al, iar literele “plim­bate” în faţa lor c, b, v. Se vor forma cuvintele: car, bar, var ; cal, bal, val.

Dacă vrem să complicăm jocul, combinăm cele două cerinţe date de prima dată, elevii având ca sarcină “să plimbe” litere şi după, şi înaintea aceloraşi grupuri. Vor câştiga elevii care reuşesc să formeze corect toate cuvintele posibile.

Jocul Pătrate distractive de tip rebus, so­licită gândirea elevilor şi se bazează pe absenţa vocalelor sau consoanelor dintr-un cuvânt. La începutul practicării acestui joc se vor folosi ilustraţiile, pentru a uşura sarci­na elevilor şi a-i obişnui cu acest fel de activitate, după care pot să lipsească, fiind puşi în situaţia de a găsi mai întâi cuvântul şi apoi să-l completeze, în acest caz însă se vor folosi cuvinte scurte.

_

Lipsind ilustraţiile, copiii au completat pătră­ţelele în mai multe variante: URS, LUP, ORA, LAN, CAI, UNU, LAT, CAR, PARǍ, SARE, CANǍ.

Acest joc contribuie şi la formarea deprinderii de scriere corectă a cuvintelor, fără omisiuni de litere.

Exerciţiile de compunere a cuvintelor din silabe încurcate sau a propoziţiilor din cuvinte încurcate desfăşu­rate sub formă de joc, în diferite variante, vizează dezvol­tarea gândirii şi a deprinderii de scriere.

Jocul Descurcă silabele va începe cu o scurtă povestire: „Ionel a compus două cuvinte formate din câte trei silabe, dar surioara lui mai micǎ i le-a stricat. Puteţi voi să le aranjaţi din nou şi apoi să le scrieţi?” Li se va spune ce silabă au intrat în componenţa cuvintelor pentru a le alege şi ei din alfabetar, după care vor fi lăsaţi să refacă cuvintele:

CI                           -ŞE                                          -POA

-CAN                   -ŢA                       VA                       -RE

După un timp de gândire copiii au alcătuit cu­vintele: CIREŞE, VACANŢA, VAPOARE.

În jocul Scara cuvintelor elevii au sarcina de a găsi şi a scrie cuvinte cu aceeaşi literă în ordine crescă­toare după numărul silabelor sau literelor. De exemplu:

a -

a – ac

a – aşa

a – acum

a – albină

a -aşteaptă

a – ascultător.

Multitudinea jocurilor este mare iar cadrul didactic trebuie să fie conştient că temeinicitatea cunoştinţelor se realizează mult mai uşor atunci când copilul se joacă, un joc dirijat, cu scop b

BIBLIOGRAFIE

1.      Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi – 1995

2.      Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte

3.      Beldescu, George, Ortografia în şcoală, Bucureşti, 1994

4.      Beldescu, George,  Gramatica limbii române, Manual pentu liceele pedagogice. E.D.P., Bucureşti, 1977

5.      Barbu, Hristu, Popescu, Eugenia, Şerban, Filofteia, Activităţi de joc şi recreativ-distractive, E.D.P.R.A.  Bucureşti, 19914

6.      Cerghit, Ion, Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983

7.      Cerghit, Ion, Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980

8.      Cerghit, Ion, şi colaboratorii, Didactica-Manual pentru clasa a X-a-Şcoli Normale, E.D.P., Bucureşti, 1990

9.      Dascălu, Gh., Radu, Horia, Tăgârţă, Virgil, Roşu, Mihail, Roman, Magdalena, Zafu, Gheorghe, Metodica predării matematicii la clasele I-IV-Manual pentru licee pedagogice-Clasele XI-XII, E.D.P., Bucureşti, 1988

10.  Druţu, I.,Mare, V.,Fodor, Ecaterina, Podar, T., Kulcsar, T., Ţurcaş, Margareta, Psihologie- Manual pentru licee pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1979

11.  Gheba, Grigore, Gheba, Lucreţia, Popovici, Constantin, Şuluţiu, Monica, Jocuri didactice şi probleme de perspicacitate – matematică pentru preşcolari şi şcolarii claselor I-IV, Ed. Universal PAN, Bucureşti, 1997

12.  APOSTOL, PAVEL – Probleme   ale   perfecţionării   procesului de  învăţământ, Editura  Didactică  şi  Pedagogică Bucureşti, 1974

13.   AVRAM, MIOARA- Probleme  ale  exprimării  corecte,  Editura Academiei Române, Bucureşti, 1987

14.  CERGHIT, IOAN- Instruirea  programată,  Editura   Didactică  şi Pedagogică, Bucureşti, 1976

15.  CERGHIT, IOAN – Metode de învţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976

16.  CERGHIT, IOAN – Perfecţionarea lecţiilor în şcoala modernă Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

17.  CHIOSA, CLARA, GEORGETA      – Bazele lingvistice pentru teoria şi practica predării limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1964

18.  CONSTANTINESCU, DOBRIDOR – Morfologia limbii române, Editura Ştiinţifică, Cluj, 1974

19.  CONSTANTINESCU, SILVIU  – Exerciţii şi analize gramaticale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976

20.  CURRICULUM    NAŢIONAL  -    Programe      şcolare   pentru învţământul  primar,  Minsterul  Educaţiei  Naţionale,  Bucureşti, 1999

21.  DRĂGAN, ION- Modalităţi de activizare a elevilor la lecţiile de gramatică, limbă şi literatură nr.1şi 4, 1976

22.  GABREA, MARIA- Probleme ale eficienţei în predarea gramaticii, Vol IV, 1972

23.  GHERGHINA, DUMITRU- Îndrumător metodic pentru predarea gramaticii la clasele I-IV, Craiova, 1988

24.  GHERGHINA, DUMITRU- Limba română în şcoala primară, Editura “Didactica Novă”, Craiova, 1999

25.  .STATI, SORIN- Analize sintectice şi stilistice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970

26.  ŞERBAN, VASILE – Sintaxa limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

Invatator DAN IONESCU

Grup Scolar “Preda Buzescu”, Berbesti, jud. Valcea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


+ 1 = zece

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>